Locuri pentru românii de pretutindeni sau locuri pentru cetățeni români: care este diferența și ce vă avantajează

Ultima verificare a informațiilor: august 2026

Pe scurt

Un tânăr român crescut în Italia sau Belgia are, de regulă, două căi de acces la o universitate din România — și nu este obligat să aleagă între ele înainte de a le fi comparat.

Prima cale: concursul obișnuit de admitere, în competiție cu toți ceilalți cetățeni români.

A doua cale: sesiunea dedicată românilor de pretutindeni, cu locuri alocate special prin ordin de ministru, în trei regimuri financiare distincte.

Nu există un răspuns universal valabil la întrebarea „care este mai avantajoasă”. Depinde de programul de studii vizat, de media obținută la bacalaureat și de disponibilitatea locurilor. Articolul de față explică diferențele, astfel încât alegerea să fie făcută în cunoștință de cauză.

1. Cine face parte din categoria „români de pretutindeni”

Definiția este stabilită de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, și preluată ca atare în metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 5.552/2024. Din această categorie fac parte trei grupuri:

a) persoanele aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române, ori care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României și în alte state, care își asumă identitatea etnică, lingvistică și culturală română față de autoritățile române, indiferent de etnonimul folosit;

b) românii emigranți, indiferent că au păstrat sau nu cetățenia română, descendenții acestora, precum și cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate;

c) etnicii care se recunosc de origine română, aflați în afara granițelor țării, înregistrați ca altă minoritate în statul de reședință, care își asumă, prin autoidentificare, apartenența la spațiul cultural și identitar românesc.

Litera b) este cea relevantă pentru diaspora din Italia și Belgia. Ea acoperă atât familiile care au emigrat, cât și copiii născuți în străinătate, indiferent dacă au păstrat sau nu cetățenia română.

Aceasta este o precizare importantă, pentru că percepția publică asociază frecvent categoria „români de pretutindeni” exclusiv cu Republica Moldova sau cu comunitățile istorice din vecinătate. Textul legii este mai larg.

2. Condițiile de eligibilitate

Metodologia prevede două condiții de bază pentru a beneficia de drepturile românilor de pretutindeni:

a) declarația pe propria răspundere, pe baza voinței liber exprimate, de asumare a identității culturale române;

b) cunoștințe corespunzătoare de limba română.

O observație privind declarația de identitate culturală

Textul normativ prevede această condiție pentru toate cele trei categorii, fără excepții exprese. În practică însă, unele universități au introdus în metodologiile proprii o excepție pentru candidații care dețin pașaport românesc cu domiciliul în străinătate, considerând că cetățenia română atestă deja apartenența.

Cum metodologiile de admitere sunt proprii fiecărei instituții, verificați acest aspect direct la universitatea la care candidați. Este o diferență care poate simplifica sensibil dosarul.

3. Cele trei tipuri de locuri pentru românii de pretutindeni

Metodologia prevede că românii de pretutindeni pot fi școlarizați pe locuri:

Al treilea rând merită subliniat: taxa este cea aplicabilă studenților români, nu una în valută. Pentru Academia de Studii Economice din București, de exemplu, taxa de școlarizare comunicată pentru admiterea românilor de pretutindeni în sesiunea 2026 a fost de 3.250 lei.

Numărul de locuri fără taxă se stabilește anual, prin ordin de ministru, și se repartizează universităților. El variază semnificativ de la un an la altul și de la o instituție la alta.

4. Condițiile de înmatriculare pe locurile fără taxă

Pentru locurile finanțate de la bugetul de stat, metodologia prevede următoarele condiții cumulative, după caz:

• promovarea examenului sau concursului de admitere organizat de universitate, potrivit metodologiei proprii;
• promovarea testelor specifice la profilurile artă, sportiv și arhitectură;
• deținerea scrisorii de acceptare la studii, eliberată de Ministerul Educației și Cercetării;
• depunerea actelor de studii în original, precum și în copii sau traduceri legalizate;
• prezentarea celorlalte documente solicitate de universitate;
• deținerea certificatului de competență lingvistică în limba română, nivel minim B1 — cu excepțiile prevăzute (a se vedea articolul dedicat de pe platformă);
• prezentarea pașaportului valabil sau a unui document de identitate valabil care permite rezidența pe teritoriul României;
• declarația pe propria răspundere că nu au beneficiat anterior de școlarizare pe loc fără plata taxelor de școlarizare, pentru același nivel de studii.

Ultima condiție este cea care generează cele mai multe respingeri de dosar și este tratată separat mai jos.

5. Restricțiile de care trebuie să țineți cont

Un singur domeniu finanțat, pe același ciclu. Un student român de pretutindeni admis pe loc fără plata taxelor poate beneficia de finanțare de la buget pentru un singur domeniu, pe același ciclu de studii. Un al doilea domeniu poate fi urmat doar în regim cu taxă în lei.

Trecerea la regimul cu taxă. Studenții români de pretutindeni sunt înmatriculați pe locuri cu taxă în lei dacă: au optat pentru acestea la admitere; au beneficiat anterior de finanțare de la buget pentru același nivel de studii; schimbă domeniul fundamental de studii în urma unei mobilități academice definitive; sau au fost exmatriculați, indiferent de motiv, de la un alt program de studii de același nivel.

Studiile parțiale efectuate în străinătate. Cine a început studiile universitare în altă țară și dorește să le continue în România poate face acest lucru doar pe locuri cu plata taxelor în lei.

Întreruperea studiilor. Este posibilă începând cu anul al II-lea, pe cel mult 2 ani. Redobândirea statutului inițial este posibilă numai pentru întreruperi din motive medicale, inclusiv maternitate. În celelalte situații, reluarea studiilor se face doar cu plata taxei în lei.

Nepromovarea anului pregătitor de limba română atrage continuarea studiilor cu plata taxelor în lei.

6. Cealaltă cale: concursul obișnuit pentru cetățenii români

Un cetățean român cu domiciliul în Italia sau Belgia poate candida și pe locurile obișnuite, în aceleași condiții ca orice absolvent de liceu din România.

Ce presupune această cale:

• obținerea prealabilă a atestatului CNRED de echivalare a diplomei de bacalaureat obținute în străinătate (procedură gratuită pentru cetățenii români);
• echivalarea mediei de bacalaureat de către universitate, conform grilei proprii de conversie;
• înscrierea în sesiunea națională de admitere, la termenele comune;
• plata taxei de înscriere, în cuantumul stabilit de universitate.

Ce nu presupune: declarația de identitate culturală, certificatul de competență lingvistică și scrisoarea de acceptare la studii.

Unele universități au adoptat formule intermediare. Universitatea Politehnica Timișoara, de pildă, a comunicat pentru anumite programe „concurență egală între români și românii de pretutindeni pe locurile fără taxă”.

7. Cum alegeți: patru criterii practice

Numărul de locuri disponibile. Locurile pentru românii de pretutindeni sunt puține și repartizate pe universități și domenii. La programele foarte căutate, concurența pe aceste locuri poate fi mai dură decât pe locurile obișnuite.

Media obținută. Grilele de conversie a notelor diferă. O medie foarte bună în sistemul italian sau belgian se poate traduce diferit de la o universitate la alta. Merită verificată grila înainte de a decide.

Bursa. Doar calea „români de pretutindeni” oferă locuri fără taxă cu bursă lunară garantată prin repartiție. Pe locurile obișnuite, bursele se acordă ulterior, în funcție de rezultate și de criteriile fiecărei universități.

Complexitatea dosarului. Calea „români de pretutindeni” presupune documente suplimentare și un calendar propriu, adesea diferit de cel național. Calea obișnuită presupune atestatul CNRED, obținut din timp.

Nu în ultimul rând: calendarele celor două sesiuni sunt, de regulă, diferite. Verificați dacă vă puteți înscrie la ambele. Multe universități permit acest lucru, dar confirmarea unui loc este, aproape întotdeauna, unică.

Ce trebuie reținut

• Cetățenii români cu domiciliul în străinătate fac parte din categoria „români de pretutindeni” — nu doar comunitățile din vecinătatea României.
• Există trei tipuri de locuri: fără taxă cu bursă, fără taxă fără bursă, cu taxă în lei.
• Taxa pentru locurile cu plată este cea aplicabilă cetățenilor români, nu în valută.
• Finanțarea de la buget se acordă pentru un singur domeniu pe ciclu de studii.
• Cetățenii români pot candida și pe locurile obișnuite, cu atestat CNRED.
• Numărul de locuri se stabilește anual. Verificați cifrele pentru anul în curs.

Surse oficiale

• Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Ordinul ministrului educației nr. 5.552/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind condițiile de școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini — Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 30 iulie 2024.
• Ordinul ministrului educației nr. 5.553/2024 privind Procedura de emitere a scrisorilor de acceptare la studii pe locuri cu taxă în lei — Monitorul Oficial nr. 742/30.07.2024.
• Ministerul Educației și Cercetării — secțiunea Românii de pretutindeni: https://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni
• Academia de Studii Economice din București — Români de pretutindeni: https://international.ase.ro/21/romani-de-pretutindeni/
• Universitatea din București — Admitere Români de Pretutindeni: https://international.unibuc.ro

Informațiile din acest articol au caracter orientativ și reflectă reglementările în vigoare la data verificării. Numărul de locuri, calendarele și metodologiile proprii ale universităților se stabilesc anual. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă recomandăm consultarea surselor oficiale indicate și a serviciului de consiliere ProEduHub.