Știri și noutăți
Câți doctoranzi sunt în Europa — și câți în România, Italia și Belgia
Uniunea Europeană are peste 720.000 de doctoranzi. Cum se distribuie pe țări, ce pondere reprezintă în totalul studenților și unde se situează România, Italia și Belgia.
Doctoratul este ciclul cel mai mic ca număr de studenți și, în același timp, indicatorul cel mai des folosit pentru a măsura capacitatea de cercetare a unei țări. Cifrele de mai jos provin din Eurostat și din surse statistice naționale.
Uniunea Europeană: aproximativ 721.000 de doctoranzi
Potrivit Eurostat, în 2023 existau în Uniunea Europeană aproximativ 721.000 de studenți doctoranzi (ISCED nivel 8). Femeile reprezentau 49,4% din total — o distribuție aproape echilibrată, spre deosebire de ciclurile anterioare, unde femeile sunt majoritare.
Raportat la totalul studenților din învățământul terțiar — 19,1 milioane în 2024 — doctoranzii reprezintă 3,8%.
Repartiția pe genuri variază între state: femeile depășesc jumătate în 16 din cele 27 de state membre, ponderea cea mai mare fiind în Letonia (61,0%), Cipru (56,9%) și Lituania (56,5%). La polul opus, bărbații sunt majoritari în Luxemburg (57,0%), Cehia (55,3%) și Austria (54,0%).
Unde sunt cei mai mulți doctoranzi
Datele Eurostat pentru 2024 arată o concentrare puternică:
| Țară | Doctoranzi | Pondere în total studenți |
|---|---|---|
| Germania | 204.900 | 6,3% |
| Spania | 99.400 | — |
| Franța | 69.600 | 2,4% |
Germania are de peste două ori mai mulți doctoranzi decât oricare alt stat membru.
Ca pondere în totalul studenților, ierarhia este diferită: Luxemburg conduce detașat, cu 12,6%, urmat de Germania (6,3%) și Portugalia (6,0%). Cele mai mici ponderi se înregistrează în Polonia (1,5%) și Italia (2,1%).
România: 20.823 de doctoranzi
Potrivit Raportului privind starea învățământului superior 2024–2025, publicat de Ministerul Educației și Cercetării, în anul universitar 2024–2025 erau înscriși la doctorat 20.823 de studenți — cel mai mic nivel din 2019–2020 încoace.
Evoluția merită subliniată pentru că este în contratimp cu restul sistemului: în același an, numărul total de studenți a atins un maxim al ultimului deceniu (568.600), în timp ce doctoratul și studiile postuniversitare au scăzut.
Raportat la totalul studenților, doctoranzii reprezintă în România aproximativ 3,7% — apropiat de media UE, dar pe o bază numerică mult mai mică.
Italia: aproximativ 47.000 de doctoranzi
În Italia, numărul înscrișilor la programele de doctorat a crescut de la puțin peste 31.000 în 2020 la aproape 47.000 în 2024 — o creștere de 48,5%, susținută în bună măsură de bursele finanțate prin PNRR. În anul academic 2023/2024 (ciclul XXXIX) s-a înregistrat cel mai mare număr de înscriși în anul I de la începutul seriei statistice — peste 17.000.
Cu toate acestea, raportat la populația de 25–64 de ani, Italia rămâne sub media europeană. Iar ca pondere în totalul studenților, cu 2,1%, se situează pe penultimul loc în UE.
O particularitate italiană: 54,5% dintre doctoranzii din Italia studiază în domeniile științei și tehnologiei (științe naturale, matematică și statistică, TIC, inginerie și construcții) — a doua cea mai mare pondere din Uniune, după Luxemburg (63,1%). Media UE este de 39,9%.
Belgia: aproximativ 13.100 de doctoranzi doar în Flandra
Pentru Belgia, datele naționale sunt raportate separat pe comunități lingvistice. La cele cinci universități flamande erau înscriși, potrivit celor mai recente cifre disponibile (2025), 13.112 doctoranzi, dintre care 6.653 din afara Belgiei — o creștere de 40% a componentei internaționale în șapte ani. Este pentru prima dată când doctoranzii internaționali îi depășesc numeric pe cei belgieni în universitățile flamande.
Cifra nu acoperă universitățile din Comunitatea franceză și cea germanofonă, astfel încât totalul național este semnificativ mai mare.
Belgia se remarcă și printr-o creștere puternică a numărului total de cercetători: +60,7% între 2014 și 2024, una dintre cele mai mari din Uniune.
Ce domenii aleg doctoranzii europeni
La nivelul UE, în 2023, repartiția pe domenii era următoarea:
- știință și tehnologie — 39,9%
- sănătate, asistență socială și servicii — 22,2%
- științe sociale, afaceri și drept — 18,5%
- educație, arte și științe umaniste — 16,0%
- agricultură și medicină veterinară — 2,9%
O precizare metodologică
Cifrele privind doctoranzii se referă la studenții înscriși într-un an de referință, nu la numărul de absolvenți și nici la stocul total de persoane cu titlu de doctor prezente pe piața muncii. Din același motiv, comparațiile între țări trebuie citite cu atenție: durata programelor diferă (în România, de regulă 4 ani; în Italia, în general 3), iar o durată mai lungă crește mecanic numărul de înscriși la un moment dat.
Surse
- Eurostat — R&D personnel, secțiunea „Doctoral students” (date extrase în ianuarie 2026): https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=R%26D_personnel
- Eurostat — Tertiary education statistics (date extrase în mai 2026): https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Tertiary_education_statistics
- Ministerul Educației și Cercetării — Raport privind starea învățământului superior 2024–2025: https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/Rapoarte_sistem/Raport_Stare_invatamant_superior_2024-2025.pdf
- Raport Deloitte–MUSA cu Assolombarda, pe date MUR, privind evoluția numărului de doctoranzi din Italia: https://www.industriaitaliana.it/deloitte-musa-assolombarda-dottorandi-italia-ricerca-imprese/
- AlmaLaurea — Profilo dei Dottori di ricerca, Report 2025: https://www.almalaurea.it/sites/default/files/2025-07/dottori_profilo_report2025.pdf
- VRT NWS — doctoranzi internaționali în universitățile flamande: https://www.vrt.be/vrtnws/en/2025/10/20/international-students-outnumber-belgians-on-phd-programmes-at-f/
Date verificate în august 2026. Anii de referință diferă de la o sursă la alta și sunt indicați în text.
ProEduHub — Facilitarea accesului tinerilor români din diaspora la învățământul din România. Hai acasă! Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.