Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni · dprp.gov.ro
InfoCons

Știri și noutăți

Ce este sistemul Bologna și de ce contează pentru un student din diaspora

Ce este sistemul Bologna și de ce contează pentru un student din diaspora

Procesul Bologna a creat Spațiul European al Învățământului Superior: trei cicluri de studii, credite ECTS și diplome comparabile în 49 de state. Ce înseamnă asta pentru cine studiază în Italia, Belgia sau România.

Un tânăr crescut în Italia sau în Belgia care se gândește la o facultate în România își pune, în general, aceeași întrebare: „diplomele sunt echivalente?”. Răspunsul scurt este că cele trei țări fac parte din același spațiu de învățământ superior, construit pe aceleași reguli structurale. Acesta este rezultatul Procesului Bologna.

De unde vine

Procesul a început cu Declarația de la Sorbona (1998) și a fost lansat oficial prin Declarația de la Bologna, semnată la 19 iunie 1999 de miniștrii educației din 29 de state europene. România a fost printre semnatarii inițiali, alături de Italia și Belgia.

Obiectivul era practic: la sfârșitul anilor ’90, o diplomă obținută într-o țară europeană era greu de evaluat în alta. Piața unică cerea mobilitatea forței de muncă, dar sistemele de învățământ erau incompatibile între ele.

În martie 2010, prin Declarația de la Budapesta–Viena, a fost lansat oficial Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA).

Cine face parte astăzi

EHEA numără în prezent 49 de state membre, plus Comisia Europeană și o serie de membri consultativi (UNESCO, EUA, ESU, EURASHE, ENQA și alții). Este mai extins decât Uniunea Europeană — include state din afara UE, cu condiția ratificării Convenției culturale europene a Consiliului Europei.

În aprilie 2022, statele membre au suspendat drepturile de reprezentare ale Federației Ruse și Belarusului; suspendarea a fost menținută prin Comunicatul de la Tirana din 2024.

Reuniunile ministeriale au loc o dată la 3–4 ani. Una dintre ele, în 2012, s-a desfășurat la București.

Cele trei cicluri

Reforma cea mai vizibilă este structura pe trei cicluri, adoptată în toate statele membre:

Ciclu Durată uzuală Credite ECTS
I — Licență 3–4 ani 180–240
II — Masterat 1–2 ani 90–120 (excepțional 60)
III — Doctorat de regulă 3–4 ani —

Pentru unele profesii reglementate european — medicină, arhitectură, drept în anumite state — se aplică norme speciale, iar ciclurile I și II pot fi comasate într-un program integrat.

Cadrul general al calificărilor (QF-EHEA) a fost adoptat de miniștri la Bergen, în 2005, și descrie fiecare ciclu prin rezultate ale învățării — ce știe și ce poate face absolventul —, nu prin numărul de ore petrecute la curs.

Creditele ECTS

ECTS (European Credit Transfer and Accumulation System) este unitatea comună de măsură. Regula de bază:

  • 60 de credite ECTS = un an universitar de studiu cu frecvență;
  • un credit ECTS corespunde unui volum total de muncă a studentului de aproximativ 25–30 de ore, incluzând cursurile, seminarele, studiul individual și evaluarea.

Diferența față de sistemele anterioare este esențială: ECTS măsoară volumul de muncă al studentului, nu numărul de ore de contact cu profesorul. Astfel, creditele obținute într-o universitate pot fi recunoscute în alta, pentru că ambele folosesc aceeași unitate.

Celelalte instrumente comune

  • Suplimentul la diplomă — document standardizat care descrie conținutul și nivelul studiilor absolvite, emis în limba de circulație internațională. Facilitează evaluarea diplomei de către angajatori sau universități din alte state.
  • Convenția de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor — cadrul juridic al recunoașterii academice între statele semnatare.
  • ESG — Standardele și Liniile Directoare Europene pentru Asigurarea Calității, aplicate de agențiile naționale (ARACIS în România, ANVUR în Italia, AEQES și NVAO în Belgia).

Cum a fost implementat în România

România a transpus structura pe trei cicluri prin Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, aplicată efectiv începând cu anul universitar 2005–2006. Legea a introdus licența, masteratul și doctoratul ca cicluri distincte, delimitate prin proceduri separate de admitere și absolvire, și a generalizat aplicarea sistemului ECTS.

Cadrul actual este dat de Legea învățământului superior nr. 199/2023, care păstrează aceeași arhitectură.

Ce înseamnă, practic, pentru dumneavoastră

  • Un an de studiu în Italia, în Belgia sau în România valorează, formal, același lucru: 60 de credite ECTS.
  • Diploma de licență obținută în România este o calificare de ciclul I în tot Spațiul European al Învățământului Superior.
  • Perioadele de studiu efectuate în străinătate — inclusiv prin Erasmus+ — se recunosc pe baza creditelor, nu prin reevaluarea fiecărei materii.

Bologna nu înseamnă însă recunoaștere automată în toate situațiile. Pentru accesul la profesii reglementate sau pentru echivalarea unor studii preuniversitare efectuate în străinătate există proceduri administrative distincte, care se parcurg separat.

Surse

Informații verificate în august 2026.

ProEduHub — Facilitarea accesului tinerilor români din diaspora la învățământul din România. Hai acasă! Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.