Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni · dprp.gov.ro
InfoCons

Știri și noutăți

Învățământul superior din România în date: ce arată Eurostat

Învățământul superior din România în date: ce arată Eurostat

Câți studenți are România, cum se compară cu media UE la absolvenți de studii superioare și de ce diploma românească are cea mai mică rată a șomajului din Uniune.

Câți studenți are România

În anul universitar 2024–2025, în universitățile din România erau înscriși 568.600 de studenți — cel mai mare număr din 2015–2016 încoace, cu 24.000 mai mult decât în anul precedent.

Pe cicluri de studii:

Ciclu Studenți înscriși (2024–2025)
Licență 432.907
Masterat 112.039
Doctorat 20.823
Studii postuniversitare 2.839

Rețeaua era formată din 86 de instituții de învățământ superior — 52 de stat și 34 particulare — cel mai mic număr din ultimul deceniu.

La licență, cele mai mari domenii sunt afaceri, administrație și drept (106.369 studenți), inginerie, prelucrare și construcții (83.234) și sănătate și asistență socială (75.640).

Cum se compară România cu media europeană

Indicatorul urmărit la nivel european este ponderea persoanelor de 25–34 de ani cu studii superioare. Ținta UE pentru 2030 este de cel puțin 45%.

  • Uniunea Europeană: 44,8% (2025)
  • Belgia: 50,7% (2024) — țintă deja atinsă
  • Italia: 31,6% (2024)
  • România: sub 25% — cea mai mică pondere din UE

România se află, așadar, la capătul de jos al clasamentului european. Este o realitate care merită spusă direct — și care are un corolar mai puțin cunoscut, prezentat mai jos.

Structura sistemului: aproape exclusiv licență și masterat

Potrivit Eurostat, în 2024, 96,0% dintre studenții din România erau înscriși la licență sau masterat — una dintre cele mai ridicate ponderi din UE, alături de Polonia, Bulgaria, Lituania, Croația, Italia și Grecia.

Explicația este structurală: România, alături de Bulgaria, Estonia, Grecia și Finlanda, nu are învățământ terțiar cu ciclu scurt (ISCED 5) — echivalentul unor formări profesionale terțiare scurte prezente în alte state. În Spania, de pildă, acestea reprezintă un sfert din totalul studenților.

Pentru un tânăr din diaspora, consecința practică este simplă: în România, traseul universitar începe la licență.

Domeniile în care România are un profil distinct

Eurostat semnalează două particularități:

  • Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare: 4,1% dintre absolvenții de studii superioare din România în 2024 — cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, de 13 ori mai mare decât în Cipru.
  • Echilibru de gen în STEM: România și Grecia înregistrează cele mai mici diferențe între bărbați și femei la absolvenții din științe, matematică, informatică, inginerie și construcții. La nivelul UE, raportul este de aproape doi la unu în favoarea bărbaților.

De asemenea, România este printre statele în care femeile sunt majoritare în rândul cadrelor didactice universitare.

Cifra care contează cel mai mult

În 2025, rata șomajului pentru persoanele de 25–74 de ani cu studii superioare din România a fost de 1,3% — cea mai mică din Uniunea Europeană, la egalitate cu Cehia, urmate de Bulgaria și Polonia, ambele cu 1,4%.

Pentru comparație, media UE pentru aceeași categorie a fost de 3,6%, iar pentru persoanele cu nivel scăzut de educație, de 10,5%.

Cu alte cuvinte: România are puțini absolvenți de studii superioare raportat la populație, dar aceștia sunt absorbiți de piața muncii mai rapid decât în oricare altă țară din Uniune. O diplomă obținută în România nu este o diplomă cu risc ridicat de șomaj.

Cercetarea: un sector cu structură atipică

Eurostat mai arată că 30,4% dintre cercetătorii din România lucrează în sectorul guvernamental — cea mai mare pondere din UE, față de o medie europeană de 10,1%. Sectorul privat de cercetare este, prin urmare, semnificativ mai mic decât în Belgia sau Italia.

Este o informație relevantă pentru cine se gândește la un parcurs în cercetare: institutele naționale și universitățile sunt principalii angajatori.

Surse

Date verificate în august 2026. Seriile Eurostat sunt actualizate periodic; verificați valoarea la data consultării.

ProEduHub — Facilitarea accesului tinerilor români din diaspora la învățământul din România. Hai acasă! Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.