Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni · dprp.gov.ro
InfoCons

Știri și noutăți

Șomajul și nivelul de educație: ce arată datele europene

Șomajul și nivelul de educație: ce arată datele europene

În 2025, rata șomajului în UE a fost de 10,5% pentru persoanele cu nivel scăzut de educație și de 3,6% pentru cele cu studii superioare. Comparații între țări, grupe de vârstă și medii de rezidență.

Relația dintre nivelul de studii și riscul de a rămâne fără loc de muncă este una dintre cele mai stabile constatări din statistica europeană a muncii. Datele de mai jos provin din Ancheta europeană asupra forței de muncă (EU-LFS), publicată de Eurostat, și se referă la anul 2025, cu excepțiile menționate.

Situația generală

În 2025, rata șomajului în Uniunea Europeană a fost de 6,0% pentru persoanele de 15–74 de ani din forța de muncă, în ușoară creștere față de 5,9% în 2024.

Cea mai mare rată s-a înregistrat în Spania (10,5%), urmată de Finlanda (9,7%) și Grecia (8,9%). Cele mai mici — în Cehia (2,8%), Polonia și Malta (ambele 3,1%).

Șomajul pe niveluri de educație

Pentru persoanele de 25–74 de ani, la nivelul Uniunii Europene:

Nivel de educație Rata șomajului (2025)
Scăzut (ISCED 0–2) — cel mult gimnaziu 10,5%
Mediu (ISCED 3–4) — liceu și postliceal 4,7%
Ridicat (ISCED 5–8) — studii superioare 3,6%

Raportul este, așadar, de aproximativ trei la unu între persoanele fără studii liceale și cele cu studii superioare.

Diferențele între țări sunt mult mai mari decât media

Ecartul dintre nivelurile de educație variază enorm de la un stat la altul:

Țară Nivel scăzut Nivel ridicat Diferență
Slovacia 38,8% 2,1% 36,7 pp
Suedia 20,0% 5,1% 14,9 pp
Finlanda 18,8% 4,9% 13,9 pp

În Slovacia, aproape patru din zece persoane active fără studii liceale sunt în șomaj, în timp ce printre absolvenții de studii superioare rata este de doar 2,1%.

La celălalt capăt, cele mai mici rate ale șomajului pentru persoanele cu studii superioare s-au înregistrat în Cehia și România, ambele cu 1,3%, urmate de Bulgaria și Polonia, ambele cu 1,4%.

Excepțiile de la regulă

Regula „mai multă educație, mai puțin șomaj” nu se verifică peste tot:

  • în Danemarca și Malta, rata șomajului este mai mare pentru persoanele cu studii superioare decât pentru cele cu nivel mediu;
  • în Germania și Țările de Jos, ratele pentru nivelul mediu și cel ridicat sunt egale.

Explicația ține de structura pieței muncii: în aceste sisteme, formarea profesională de nivel secundar are o inserție profesională foarte bună.

Extremele europene

Analizând toate combinațiile de sex, grupă de vârstă și nivel de educație:

  • cea mai mică rată a șomajului din UE — 0,9% — la bărbații de 25–74 de ani cu studii superioare din Cehia;
  • cea mai mare — 46,5% — la femeile de 20–64 de ani cu nivel scăzut de educație din Slovacia.

Ocuparea: cealaltă față a aceleiași monede

Rata de ocupare pentru persoanele de 20–64 de ani, în UE, în 2025:

  • studii superioare — 86,8%
  • nivel mediu — 75,1%
  • nivel scăzut — 58,2%

Media generală a fost de 76,1%, față de o țintă europeană de 78% până în 2030.

Tinerii: 25–34 de ani

Pentru grupa de vârstă relevantă imediat după absolvire, datele Monitorului educației și formării 2025 (an de referință 2024) arată:

  • studii superioare — 5,2%
  • învățământ secundar superior — 6,7%
  • niveluri inferioare — 15,2%

Diferența dintre absolvenții de facultate și cei de liceu este, la această vârstă, relativ modestă. Diferența față de cei care nu au terminat liceul este de aproape trei ori.

Unde se concentrează șomajul: oraș sau sat

Un rezultat mai puțin intuitiv, valabil pentru 2025:

  • în Belgia, cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în orașe — 9,6%;
  • în Italia, tot în orașe — 7,3%;
  • în România, dimpotrivă, în mediul rural — 9,3%.

Tot în România se înregistrează și cea mai mică rată a șomajului din întreaga Uniune pentru o combinație țară–sex–mediu: 2,0%, la bărbații care locuiesc în orașe.

Șomajul de lungă durată

La nivelul UE, 16,5% dintre șomeri căutau un loc de muncă de 24 de luni sau mai mult. Ponderea variază de la sub 10% în Danemarca, Suedia, Malta, Țările de Jos, Franța, Cipru și Polonia, până la 42,5% în Slovacia, 36,7% în Grecia și 30,1% în Italia.

Rata șomajului de lungă durată (peste 12 luni) în UE a fost de 1,9% în 2025.

Cum își găsesc oamenii un loc de muncă — în funcție de studii

Un ultim rezultat, util pentru orientarea profesională. Întrebați care a fost metoda cea mai eficientă pentru a-și găsi actualul loc de muncă, angajații din UE au răspuns diferit în funcție de nivelul de educație:

Metodă Nivel scăzut Nivel mediu Nivel ridicat
Prieteni, rude, cunoștințe 42,8% 31,7% 19,4%
Anunțuri de angajare 14,5% 25,5% 33,0%

Pe măsură ce nivelul de educație crește, rețeaua personală își pierde din importanță, iar piața formală a muncii — anunțurile publice — devine principalul canal de acces. Este o diferență cu efect direct asupra echității: cine nu are relații are nevoie de o piață care funcționează transparent.

Surse

Date verificate în august 2026. Toate cifrele provin din Ancheta europeană asupra forței de muncă (EU-LFS). Nivelurile de educație sunt definite conform ISCED 2011.

ProEduHub — Facilitarea accesului tinerilor români din diaspora la învățământul din România. Hai acasă! Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.